Imi aminteam azi de vremea cand eram in liceu si in generala si de cei cativa, putini din fericire, profesori ciudati pe care i-am avut. Parca ma doare mintea acum cand ma gandesc ce lucruri se intamplau in scoala acum 15 ani.
Probabil cel mai ciudat exemplar e fostul profesor de geografie din generala dl Kiss Márió care venea la ore si turuia fara oprire lectia, pe care noi o scriam dupa dictare care cum puteam mai repede, pentru ca la un moment dat domnul profesor isi indrepta degetul catre cineva din clasa care trebuia sa repete turuiala initiala. Daca nu mai stia ce s-a spus, si nu putea sa repete rapid, fara ezitare, lua nota mica. Trebuia sa spui repede ce ai de spus, daca nu, luai nota mica. Chiar si lista cu absenti de la inceputul orei, daca nu era recitata repede de catre elevul de serviciu acesta risca un frumos 4. O, dar partea amuzanta - trista dar si amuzanta in acelasi timp, venea cand erai 'ascultat'. Procedura era asa: veneai cu caietul la catedra continand toate lectiile scrise, carevasazica scrisul dupa dictare era o aptutidine cu totul dezirabila. Dupa aceea te intorceai cu fata la tabla si incepeai sa turui, cat de repede posibil si fara intrerupere, 10 munti, 10 ape, 10 orase etc, chiar daca repetai, important era sa nu te opresti, altfel cel mai probabil luai o nota mica. Partea amuzanta era ca nu conta ceea ce spuneai atata timp cat spuneai repede. Erau colegi care turuiau toate prostiile posibile si fara nici cea mai mica legatura cu geografia. Evident ca ne prapadeam de ras, dar totusi discret, ca domnul profesor sa nu ne observe si sa ne dea vreun 2 pentru ca am ras. Deci rapiditatea = nota buna. Si mai era ceva care iti garanta o nota mare, mai precis tigari, bani, si alte nimicuri, cu alte cuvinte spaga. Ce e interesant e ca domnul profesor nu era nebun sau ticnit, stia exact ce face, pentru ca se comporta exemplar la inspectii sau cand avea vizite la ore. Doar ca nu vroia sa se comporte exemplar in rest. Pacat de toate orele alea pierdute si de saraca geografie.
Un alt exemplu, poate nu neaparat foarte ciudat, si cu siguranta nu unic, a fost fostul profesor de istorie, dl Stefan Alexandru, care in general era simpatizat, in ciuda comportamentului sau neadecvat fata de anumiti elevi, in principiu cei care 'vorbeau' la ore. Tin minte si acum cum ii chema in fata foarte calm, si ii lovea atat de brusc si puternic, incat saracii copii cadeau lovindu-se de cate un colt de banca si ramanand cu cucuie. Sau cum ii prindea de cate un smoc de par si ii invartea pana cand smocul ramanea in mana. Ma mir si acum cum de nimeni nu a reclamat nimic atunci, cum ni se parea aproape normal sa fie asa. Un stil vechi, comunist, de aplicare a pedepselor corporale. Acelasi domn profesor, participand anul acesta la intalnirea de 10 ani, si fiind salutat de o fosta eleva care dorise sa schimbe cateva vorbe, raspunde prin 'nu te apropia de mine, nu imi plac cei care au plecat din tara, serios, nu te apropia'. Fosta eleva ii raspunde 'glumiti domnule profesor', insa profesorul continua sa se retraga, si atunci am inteles ca intr-adevar domnul profesor vorbea serios. Nu ii placeau cei care au plecat din tara si nu vroia sa vorbeasca sau sa fie aproape de ei. Nu cumva e o mentalitate prea ingusta pentru un profesor mai ales? Si o atitudine total nepoliticoasa si iesita din normal? M-a socat, pur si simplu.
Ati avut si voi profesori din acestia? Ciudati sau ticniti sau oricum ati vrea sa le spuneti.

daaa chiar pe profa de geografie si chiar si dirigu...ii spunem si acum comunistu':))
ReplyDeleteCa veni vorba de profu de geografie...imi aduc aminte ca aveam un prof care incepea s vorbeasca de fluviul dunarea si incheia ora cu tovarasul basescu .la teze ne lasa cu cartile deschise...la un test dupa ce ne.a spus subiectele a luat un ziar .ziarul avea gauri facute pentru a ne vedea ce facem
ReplyDelete